as medica bucov 970x250

Îmbunătățirea relației pacient – medic

relatie doctor pacient

Medicina este știintă, artă și conștiință. Și pacientul trebuie să cultive o artă specială de inter-relaționare cu medicul. Obiectivul principal al pacientului este de a-l face pe doctor să-l vindece. Vindecarea necesită o relație de egalitate și respect reciproc.

Pacientul dorește să fie cunoscut ca ființă umană și nu doar ca purtătorul unei boli. El trebuie să trezească interesul medicului în a-l cunoaște în totalitatea sa ca ființă. În aceasta rezidă arta pacientului. Există câteva principii care pot fi aplicate în arta de a fi pacient: trebuie să ne așteptăm că și medicina actuală are limitele ei, acest fapt nu trebuie să ne scadă respectul față de medic. Permanent medicina nu va fi capabilă să prevină moartea sau îmbătrânirea, nici să corecteze defectele din naștere sau recuperare completă după un accident, etc. În prezent medicina nu oferă soluții pentru boli cronice precum bolile de inimă, boli neuro-degenerative, boli autoimune, artrite și cancer. Acestea au nevoie de tratament îndelungat pe toată durata vieții. Tocmai de aceea pacientul nu trebuie să aștepte imposibilul chiar dacă există suficientă reclamă care să îi garanteze vindecarea.

Pacientul trebuie să știe că multe din simptome nu sunt produse de boală ci de viață. Ne adresăm tot mai frecvent medicinei pentru a repara suferințele produse de “drame” sociale, de violență, de presiune economică sau discriminare de rasă, de clasă, de sex sau religie. Aceste insatisfacții datorate locului de muncă, căsniciei, copiilor sau nenorocului în viață se pot manifesta sub formă de suferință. Arta unei echipe performante pacient-medic trebuie să cuprindă și destăinuirea și înțelegerea acestor aspecte.

De multe ori tulburările induse de situațiile enumerate mai sus aruncă pacientul în gheara unor șarlatani, neputând găsi chiar și în urma unor investigații laborioase și costisitoare explicații și ameliorări pentru suferința lor reală.

Pacientul, fără a demonstra că deține cunoștințe medicale, trebuie să îi solicite doctorului un răspuns cinstit la câteva întrebări pentru a putea conviețui cu boala:

-          Simptomele pe care le are sunt cauzate de o boală bine definită care se poate vindeca?

-          Dacă boala este incurabilă, simptomele pot fi ameliorate?

-          Această boală îi pune viața în pericol și cât mai are de trăit?

-          Dacă boala nu îi pune în pericol viața, este posibilă oprirea ei în evoluție sau progresează? În cât timp se produce acest lucru?

-          Ce complicații pot să apară, dacă pot fi ele prevenite sau atenuate?

-          Schimbarea stilului de viață ar aduce o ameliorare substanțială?

Spuneam la început că știința medicală are limite, speranța nu trebuie să aibă niciodata limite. Miracolele în medicină apar întotdeauna doar atunci când atât pacientul cât și doctorul realizează o echipă care crede în miracole.

Este foate importanta prima impresie pe care o lasă pacientul. De aceea este foarte important ca acesta să prezinte în mod concentrat problema esențială a suferinței lui, așa numitul simptom principal – ce îl deranjează cel mai mult pe pacient. Pentru a economisi timp, este bine pentru persoanele mai sensibile să aibă scrise câteva cuvinte despre suferința care îi deranjează cel mai mult. Nu este bine ca pacientul să-și pună singur un diagnostic care a fost sugerat de o rudă, un vecin sau de mijloacele mass-media chiar dacă dorința pacientului este de a-l ajuta pe doctor. Acest fapt poate să îi aducă daune serioase în sensul că un doctor presat de timp, hărțuit va scurta timpul de examinare și poate accepta acest auto-diagnostic fără o investigare suficientă. De exemplu mulți pacienti și-au prierdut viața sugerând că sângerările rectale se datorează hemoroizilor, iar medicul neatent a acceptat acest diagnostic trecând pe lângă diagnosticul de cancer care este chinuitor și fatal.

Este deasemeni păgubos pentru pacient să ceară explicații doctorului despre părerile altor doctori în ceea ce privește suferința lui. Pe parcursul consultului – anamnezei - este în folosul pacientului să dea răspunsuri simple, sincere și concrete la întrebările adresate de medic. Poveștile din trecutul îndepărtat distrag atenția medicului de la boala actuală și poate să îl invite pe medic să solicite pacientului investigații suplimentare, costisitoare, traumatizante și nenecesare. Joaca pacientului de-a medicul nu prea este apreciată de către profesioniști, este de preferat să evitați astfel de “fundături”.

Pentru pacientul cu boli cronice este necesar ca acesta să meargă la medic cu tratamentul pe care îl urmează, pacientul neputând preciza de cele mai multe ori denumirea exactă, doza și modul de administrare a acestora. Acest fapt îl protejează tot pe pacient ca medicul să nu prescrie un alt medicament din aceeași clasă de medicamente, dar cu altă denumire.

Este indicat ca pacientul să îi menționeze medicului reacțiile adverse sau alergiile pe care le-a prezentat la anumite medicamente.

Este recomandabil ca pacientul să fie însoțit la medic de un alt membru al familiei care după consultație îl ajută pe pacient să-și amintească cele discutate, concluzionate și prescrise (poate fi și un prieten apropiat de familie).

În cazul în care în urma consultului medicul solicită investigații suplimentare, trebuie să lămuriți împreună cu el următoarele aspecte:

-          Investigația respectivă este necesară pentru a confirma sau infirma diagnosticul deja pus de medic? Sau este o investigație preliminară după care este nevoie și de altele?

-          Rezultatul investigației modifică schema de tratament?

-          Investigațiile sunt scumpe? Și dacă sunt acoperite de Casa de Asigurări?

În situația în care medicul susține necesitatea unor investigații suplimentare costisitoare sau traumatizante este bine ca pacientul să ceară și o a doua părere de la un alt specialist în domeniu respectiv.

Este foarte util atât pentru pacient cât și pentru medic ca pacientul să îl informeze pe medic la vizitele următoare despre rezultatele tratamentului sau dacă el consideră că sunt necesare corecții ale acestuia pe parcurs.

Dr. Scarlat Mihai-Alin