Masajul este una dintre cele mai vechi terapii și este folosit în scop fiziologic, profilactic (fiind o modalitate eficientă pentru prevenirea bolilor, încetinirea proceselor de îmbătrânire și prelungirea vieții și se aplică la nivelul întregului corp sau anumitor părți ale corpului, incluzând masajul facial) sau terapeutic (folosit ca metodă de tratament pentru anumite afecțiuni).

Masajul terapeutic stimulează circulaţia sângelui, are efect antialgic, îmbunătăţeşte mobilitatea articulară şi metabolismul local.

Prin tehnicile de masaj speciale, folosite în scop curativ-terapeutic, se poate realiza ameliorarea și vindecarea unor afecțiuni, unele chiar foarte grave și considerate nevindecabile de către medicina clasică. Dintre acestea fac parte următoarele:

• Afecțiuni ale sistemului osteomuscular: crampe și dureri musculare, recuperare motorie după traumatisme și fracturi grave, pierderea mobilității, osteoporoză, entorse, luxații, reumatism (artrite, artroze);
• Afecțiuni ale sistemului circulator sanguin: arterite, hipotensiune și hipertensiune arterială, ateroscleroză etc;
• Afecțiuni ale sistemului nervos: paralizii și pareze, stări de stres și depresie nervoasă, insomnie, oboseală cronică, afecțiuni ale coloanei vertebrale, nevralgii etc;
• Afecțiuni ale sistemului endocrin: stări de oboseală generală, îmbătrânire prematură, somnolență și absenteism, obezitate etc;
• Afecțiuni dermatologice: riduri și îmbătrânirea pielii, celulita, tulburări de transpiratie, alopecie, edeme etc.

Terapia prin masaj acționează benefic asupra întregului organism. Prin masaj se produce o intensificare a circulației sanguine și limfatice, a influxului nervos, se obține o revigorare pregnantă a întregului organism, este ameliorată mobilitatea articulațiilor și ligamentelor, metabolismul este stimulat, iar eliminarea toxinelor din corp este amplificată. Sănătatea celulelor organismului depinde în mare măsură de alimentarea din abundență cu sânge și cu limfă, aceste fluide aducând cu ele nutrienți și oxigen. Dintr-un program complet de sănătate sau recuperare nu ar trebui să lipsească exercițiile fizice, precum și masajul.

 

Datorită faptului că acest tip de masaj conține o multitudine de tehnici aplicate în sensul și ordinea stabilită în funcție de fiecare persoană și de manifestările afectării funcționale sau organice – el se poate aplica în aproape orice situație în care se regăsește pacientul.

Există însă situații clare în care masajul este contraindicat pentru siguranța pacientului și a terapeutului; tromboflebita sau tromboza venoasă fac parte din aceasta categorie, datorită riscului mobilizării trombului (cheagului de sânge) din arborele venos către inimă și apoi către teritoriul pulmonar, unde poate determina înfundarea ramurilor arterelor pulmonare, insuficiența respiratorie, iar în cazuri grave – stop cardio-respirator.

• Insuficiențele severe în funcționarea organelor vitale (insuficiența cardiacă severă, insuficiența renală severă) și situațiile de criză (infarct miocardic acut, aritmii cardiace severe) fac parte din contraindicațiile generale în aplicarea masajului care mobilizează mari cantități de fluide (sânge, limfă), pe care aceste organe nu le pot procesa corespunzator; totuși aceste afecțiuni pot beneficia de abordări reflexe care ameliorează disfuncțiile, iar în momentul în care boala regresează se poate interveni cu restul de tehnici de masaj.
• Infecțiile severe și cele cutanate sunt menționate ca și contraindicații ale masajului în literatura de specialitate, datorită riscului contaminării terapetului și a riscului de diseminare a infecției în organism. Există surse informaționale care subliniază faptul că infecțiile sunt “comandate” de organism ca să curețe toxinele și celulele disfuncționale; în acest sens considerăm ca sunt indicate tehnici de masaj cu efecte detoxifiante și de stimulare a imunității.
• Tumorile maligne sunt menționate de unele surse ca și situații cu contraindicație de masaj, datorită riscului diseminării celulelor neoplazice; în absența perturbărilor majore ale imunității și detoxifierii (generate de tratamentele citostatice și radioterapie, depresii severe), celulele neoplazice sunt eliminate de corp în mod natural din țesuturile în care se formează, și cu atât mai mult din alte țesuturi în care ar putea ajunge și cu care nu au nici o legătură. Practica a dovedit că masajul amelioreză substanțial durerile, accelerează detoxifierea (starea toxică fiind un element caracteristic în organismele cu tumori maligne), intensifică hrănirea țesuturilor și regenerarea celulară, reface vitalitatea (tumorile maligne sunt mari consumatoare de energie) și crește imunitatea, aspecte care recomandă cu dedicație masajul în cazul tumorilor maligne.
• Tulburările de coagulare a sângelui, menționate de unele surse ca și contraindicații de masaj, pot beneficia de abordări reflexe localizate.
• Inflamațiile acute (de natură infectioasă, traumatică sau autoimună) sunt subiect de contraindicație pentru masajul aplicat pe zona inflamată; în afara ei (în proximitate sau la distanță) se poate aplica orice tip de masaj.
• Consumul de alcool este o contraindicație relativă, din cauza riscului de absorbție rapidă in sânge a alcoolului consumat și de inducere a comei alcoolice.